Prin nopți tăcute

Prin nopţi tăcute, prin lunce mute,
Prin vântul iute, aud un glas.
 
Din nor ce trece, din luna rece,
Din visuri sece, văd un obraz.
 
Luna senină, luna cea plină,
Şi marea lină icoană-i sunt.
 
Ochiul mi-o căta în lumea lată,
Cu mintea beată, eu plâng şi cânt.