Festivalul “GEORGE ENESCU” 2015, a doua săptămână, cu partituri enesciene în program

O binevenită audiţie a unei întrupări sonore enesciene, Opus-ul Posthum, “Voix de la nature”, în versiunea interpretativă plină de culoare şi sugestie, oferită de artistul american Michael Tilson Thomas, aflat pe scena Sălii Mari a Palatuluil (luni, 7 septembrie 2015), la pupitrul orchestrei San Francisco Symphony, a conturat într- un mod aparte începutul celei de- a doua săptămâni a Festivalului.
 
Suita pentru orchestră în Do Major op. 20 de George Enescu, reeditată la noi şi pe un valoros album- document sub sigla SOFT RECORDS, în 2013, s- a concretizat ca opţiune repertorială marți, 8 septembrie 2015, în mult- aşteptatul concert al renumitului ansamblu London Symphony Orchestra, condus, pe podiumul Sălii Mari a Palatului, de dirijorul Ion Marin. Aşadar, un muzician austriac de origine română la pupitru, care a izbutit dă redea o bună parte din ceea ce şi- a imaginat marele nostru compozitor în 1915: <<Mi-am conceput Suita a II- a pentru orchestră op. 20 într-un stil clasic, utilizând însă o tehnică nouă, fără a merge, totuşi, prea departe, pentru ca atmosfera să poată fi cât mai apropiată de ţara mea natală…>>.
 
O altă lucrare enesciană, Uvertura de concert “pe teme în caracter popular românesc” în La Major op 32, apărută tot în 2013 pe un compact-disc de colecţie marca SOFT RECORDS, a fost înscrisă în festival, pe pagina de joi, 10 septembrie 2015, ca primă piesă în programul cunoscutei orchestre Sankt Petersburg Philharmonic, sub bagheta artistului caucazian Yuri Temirkanov, care a surprins publicul printr-o abordare originală, destul de… tumultoasă a respectivei partituri.
 
În al doilea week-end de festival, adică sâmbătă, 12 şi duminică 13 septembrie 2015, s-au făcut remarcate încă patru creaţii semnate George Enescu: Octuorul în Do Najor op. 7, prin intermediul Orchestrei Naţionale de Cameră a Republicii Moldova, ansamblu condus de dirijorul Cristian Florea pe scena Sălii mici a Palatului, urmat de dramaticul poem simfonic „Isis”, din 1923, în viziunea destul de convingătoare a muzicianului grec Constantinos Carydis, aflat la pupitrul Orchestrei Operei Bavareze de Stat din Munchen, la Sala Mare a Palatului, iar sub cupola Ateneului, Cvintetul în la minor op. 29, prin evoluţia impecabilă a Cvartetului Aoede, alături de pianistul german de origine chiliană Alfredo Perl, ca invitat al respectivei formaţii multinaționale şi Capriciul român pentru vioară, o partitură enesciană de tip concertant (cu orchestraţia completată ulterior de compozitorul Cornel Ţăranu, chiar după schiţele autorului), în interpretarea ansamblului cameral Les Dissonances şi a charismaticului solist David Grimal.
 
Cu un program formulat printr- un subtil joc de cuvinte, „Moz’ Art a la Haydn”, membrii aceluiaşi ansamblu instrumental, Les Dissonances, au inclus în recitalul lor de luni, 14 septembrie 2015, tot sub cupola Ateneului, Simfonia concertantă în si minor op. 8 de George Enescu, violoncelistul francez Xavier Phillips întruchipând rolul principal în distribuţia acestei lucrări de tinereţe a marelui nostru compozitor.
 

Mirela Stoenescu